„Să nu uităm ce s-a întâmplat”: mărturiile supraviețuitorilor represiunilor sovietice, la Congresul Național al Memoriei
Martorii și supraviețuitorii represiunilor sovietice trebuie să vorbească liber despre tragediile prin care au trecut. Acesta este mesajul transmis la primul Congres Național al Memoriei, organizat în premieră la Chișinău, cu prilejul a 85 de ani de la ocupația sovietică a Basarabiei și nordului Bucovinei. Autoritățile promit sprijin concret pentru proiectele de păstrare a memoriei istorice: crearea muzeelor, instalarea plăcilor comemorative în toate localitățile din țară și continuarea procesului de desecretizare a arhivelor.
Vocile martorilor ororilor regimului sovietic răsună astăzi mai puternic ca niciodată. Aceștia povestesc cu durere și curaj suferințele trăite.
Veneau la poartă și căutau ce mai avem noi prin casă, prin ogradă. Au luat oile, porcii, au luat caii. Am fost osândiți, am fost flămânzi, nu aveam nici de încălțat, nici de îmbrăcat aproape nimic, iată așa am crescut și așa am viețuit”, își amintește Veronica Tohari, fostă deportată.
„Unchiul și bunica au fost deportați în 49, au ajuns în Kurgan. Să își închipuie fiecare: noaptea să vină să te ia, e ceva groaznic, nici nu am cuvinte”, a spus Ilie Ureche, descendent al unei familii de deportați.
„Familia din partea soțului a avut de suferit. A plecat copil mic de cinci ani în Kazahstan, când s-au întors înapoi, el, sărmanul, toată viața sănătatea îl dă de gol și tot timpul vorbește despre lucrurile acestea și această amprentă eu am simțit-o la ei toată viața”, a mărturisit Ludmila Bostan, soția unui fost deportat.
„Noi vedem lucrul acesta prin toate acțiunile și zvâcnirile unui imperiu de la Răsărit care nu se poate lăsa de ambițiile sale. Foarte importantă este memoria vie, memoria martorilor oculari care nu poate schimba și nu poate transmite acea emoție”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
„O cultură a memoriei ne protejează împotriva recurenței abuzului. Ea ne ajută să dezvoltăm anticorpi morali împotriva oricărei forme de ideologie totalitară. Avem obligația să le explicăm copiilor noștri ce s-a întâmplat”, a menționat Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.
„Pe moment, noi avem înregistrați, potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, aproximativ 6.300 de oameni în viață care au trecut prin Siberia, dar vreau să subliniez că nu toți și-au realizat dreptul să fie recunoscuți ca victime ale represiunilor politice”, a precizat Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova.
Acum 85 de ani, pe 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Teritoriile românești au fost anexate de trupele sovietice în urma unui ultimatum dat de Moscova Bucureștiului.
