Maia Sandu amintește că, acum șase ani, „dictatorul a căzut!”. Curăraru: „Vedem și acum rămășițe ale influenței oligarhice”
Astăzi, se împlinesc șase ani de la evenimentele din Parlamentul Republicii Moldova care au dus la căderea guvernării Partidului Democrat, învestirea unui nou executiv și fuga fostului lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc din țară. Președinta Maia Sandu amintește că 8 iunie 2019 a marcat începutul „unui drum anevoios de curățare a statului” și îndeamnă cetățenii să nu uite prin ce „guvernări toxice” a trecut țara pentru a continua pe direcția aleasă. În același timp, expertul Andrei Curăraru subliniază că acea schimbare de regim a deschis calea democratizării, dar „procesul de deoligarhizare nu este încă încheiat”.
În mesajul său, șefa statului evocă emoția și speranța momentului în care a rostit de la tribuna Parlamentului cuvintele „Dictatorul a căzut!” și avertizează că Republica Moldova riscă să repete greșelile trecutului dacă uită unde era atunci. „Nu suntem ideali, învățăm, dar scopul nostru a rămas același – ca acasă să fie bine”, a declarat Maia Sandu, adăugând că libertatea, respectul internațional și statutul de candidat la aderare la UE sunt printre cele mai importante realizări din ultimii ani.
„Noi ținem minte de ce am venit - n-am venit pentru aplauze, am spus-o și acum șase ani, nu suntem ideali, învățăm, dar scopul nostru a rămas același de-a lungul anilor - ca acasă să fie bine. Dacă uităm prin ce guvernări toxice a trecut Moldova, riscăm să pierdem Moldova, din nou, în fața unui asemenea pericol. Haideți să ne imaginăm unde am fi fost azi dacă Plahotniuc, Șor, Platon și alții ca ei erau să rămână la putere și să controleze țara în acești șase ani. Dragi moldoveni, să ținem minte ce am reușit împreună, cu mult curaj și demnitate, pentru a rămâne uniți pe direcția aleasă. Cu siguranță, mai avem mult de lucru, e nevoie să schimbăm viteza de dezvoltare, dar nu și direcția. Moldova este azi pe calea cea dreaptă”, a scris șefa statului pe pagina sa de facebook.
Evenimentele din iunie 2019 au reprezentat „o schimbare de regim” care a avut un impact esențial asupra direcției democratice a țării, a declarat pentru Compania Teleradio-Moldova, expertul în securitate Andrei Curăraru. Potrivit lui, chiar dacă acea coaliție PSRM-ACUM a fost una de moment, ea a fost necesară pentru a ieși din captivitate.
„Ceea ce trebuie să învățăm din acest eveniment este că în Republica Moldova schimbarea spre democratizare este reală, dar pentru asta este nevoie de o presiune maximă asupra regimului din partea populației, dar și de o coalizare largă chiar și atunci când vedeam niște coaliții care nu sunt tocmai obișnuite sau așteptate în societate”, a afirmat Curăraru.
Fără acea schimbare de regim, deschiderea europeană și sprijinul extern nu ar fi fost posibile. Totuși, spune expertul, rămășițele influenței oligarhice sunt încă vizibile, în special în justiție și în gestionarea unor instituții-cheie.
„Este clar că deoligarhizarea încă durează, pentru că vedem și acum rămășițe ale influenței oligarhice, de exemplu, în tot ce înseamnă administrarea Aeroportului Chișinău, înțelegem că justiția, atât în ceea ce privește judecătorii, dar și procurorii, acest proces de vetting și pre-vetting sunt și ele consecința faptului că regimul oligarhic de până în 2019 a avut nevoie de o altă justiție care să fie docilă, nu să lucreze pe buchea legii, dar pe scheme de corupție”, a subliniat expertul.
În opinia sa, eforturile de reformă trebuie să continue pentru a preveni revenirea influenței oligarhice. Cât privește capacitatea actuală a Republicii Moldova de a rezista tentativelor de capturare a statului, Curăraru spune că există o „memorie colectivă” care oferă un grad de protecție, totuși, avertizează că riscurile nu au dispărut.
„După mine, Republica Moldova este pregătită să aibă instituții mai puternice și chiar dacă există serioase deficiențe, de exemplu, în această justiție vorbim despre o tendință pozitivă și despre capacitatea Republicii Moldova de a rezista în fața unor amenințări, în special amenințări hibride din partea Kremlinului, care ne dă dovadă că putem să fim optimiști cu faptul că pe viitor va fi mai greu să fie capturat statul. În același timp, dacă liderii politici vor continua stilul de comportament pe care îl practicau în 2019 sau până la 2019, dacă se vor preta la aceleași tipuri de scheme netransparente, riscul tot timpul persistă și este de datoria cetățenilor să asigure că astfel de politici nu se regăsesc la conducerea Republicii Moldova”, a conchis Andrei Curăraru.
Amintim că, în iunie 2019, Republica Moldova a trecut printr-o criză politică fără precedent, care a dus la căderea regimului condus de Partidul Democrat și plecarea liderului formațiunii, Vladimir Plahotniuc, din țară. Pe 8 iunie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platforma DA au format o coaliție temporară cu Partidul Socialiștilor (PSRM), votând în Parlament învestirea unui nou guvern condus de Maia Sandu și adoptarea unei declarații privind „caracterul capturat al statului”.
Curtea Constituțională – considerată la acea vreme sub influența PDM – a declarat neconstituționale atât guvernul nou-învestit, cât și toate hotărârile adoptate de Parlament, inclusiv alegerea Zinaidei Greceanîi în funcția de președintă a Parlamentului. Președintele Igor Dodon a fost suspendat temporar din funcție, iar premierul în exercițiu, Pavel Filip, a semnat un decret de dizolvare a Legislativului și a convocat alegeri anticipate.
Criza a durat o săptămână, timp în care Republica Moldova s-a confruntat cu o dublă putere: guvernul Filip refuza să cedeze, în timp ce noul executiv al Maiei Sandu începea să-și exercite atribuțiile. Pe 14 iunie, guvernul Filip și PDM au cedat, anunțând că părăsesc puterea „pentru a evita destabilizarea”, iar Vladimir Plahotniuc a plecat din țară.
